Piata perfecta - Cerere vs oferta

Bucurestiul este piata de munca perfecta. Angajatorii intotdeauna ofera exact ce isi doresc solicitantii iar solicitantii ofera exact ce isi doresc angajatorii.

Ideea este ca se merita unii pe altii... angajatorii isi merita aplicantii si aplicantii isi merita "fantomele" in marea majoritate a cazurilor. Ca mai exista si cate o exceptie... eh, victime colaterale! In toata nebunia asta a pietei exista cei care se descurca si ajung sus si cei care nu. Poate un element important este si tupeul, poate si ambitia si firea unei persoane. Cu siguranta nu conteaza capacitatea deosebita de a impresiona la un interviu sau in CV pt ca pana la urma tot vei fi deconsiprat daca esti praf. Asta nu inseamna ca nu are nici un fel de importanta cum te prezinti la interviu...

Important dupa parerea mea este sa nu cedezi la orice nimic, sa nu te sui pe blocuri si sa intinzi cabluri doar pt ca asta iti va da experienta... Dar nici sa nu vrei un job de 4-500E salariu de pornire fara pic de experienta! Not gonna happen oricat de bun te-ai crede! Deja angajatorii nu mai cauta oameni cu diplome care nu stiu nici ce scrie pe propriile diplome! Se cauta profesionalismul sau macar acea dorinta de a-ti merita banii. Asta la firmele serioase.

In sfarsit, sa nu uitam sa mentionam elementul omniprezent: pile, relatii, cunostinte, spaga! Desi multi refuza sa creada ca intr-o firma serioasa se poate pune problema de pile sau relatii, acest fenomen exista si "a exista" este putin spus. Nu uitati ca firmele serioase din Romania au tot personal romanesc. Dar la o firma serioasa, o pila te poate aduce numai pana intr-un anumit punct: angajarea (postul pe care te angajezi depinde de importanta fuctiei pilei respective). Nici o pila, oricat de importanta ar fi, nu te poate tine in firma daca esti incompetent, daca pur si simplu nu esti in stare!

In concluzie, angajatorii nu prea stiu ce sa ceara si mai ales nu declara ce ofera, iar solicitantii, in marea lor majoritate, mint cu nerusinare! Prin urmare se merge pe principiul "Eu inchid ochii la faptul ca imi dai 3.200.000 pe cartea de munca si 6.500.000 in mana iar tu inchizi ochii la faptul ca eu de fapt nu prea stiu sa fac ce imi ceri, dar macar sunt dispus sa invat pe masura ce imi creste salariul".